vineri, 3 ianuarie 2014

Totul a inceput la Monaco, '96



In anul 1996, urmaream din intamplare alaturi de tata Marele Premiu al Principatului Monaco transmis atunci de Eurosport. Am intrebat atunci cine este cel mai bun si am primit raspunsul: Schumacher

Abandonase inca din primul tur dar numele mi-a ramas intiparit si am sperat sezon dupa sezon, cursa dupa cursa ca o sa-l vad campion mondial pe cel care abandonase in prima mea cursa de F1 si despre care se spunea ca este cel mai bun. Am avut de asteptat cam 5 ani, dupa care a devenit o rutina.

Rasfoiam zi de zi arhiva revistei clubului Auto Roman , "Autoturism"  din anii '90 deschizand paginile de Motor Sport unde regaseam cronicile Marilor Premii. Asa i-am descoperit pe Nigel Mansell, Ayrton Senna, Alain Prost, Damon Hill si marele Schumacher. Au urmat weekenduri petrecute in fata televizorului, urmarind emisiunile nemtesti dedicate F1 de RTL. In lipsa internetului, butonam telecomanda urmarind teletextul canalelor Eurosport si RTL care ofereau informatii de ultima ora despre fenomen.

As vrea sa-l vad peste ani de zile pe Schumacher asa cum il vedeam si pe Niki Lauda pe canapeaua RTL-ului discutand inaintea unui Mare Premiu despre noii campioni.

Mult noroc, Schumi!

marți, 20 august 2013

Toata lumea buna este astazi in trenul ce merge la Iasi.

Toti sunt aici. Nu-i cautati in alta parte. Aici sunt:
- toti copiii cu energie pregatita mult timp sa si-o consume de-a lungul celor 7 ore (deh, CFR) de mers si la pachet cu mamele nesimtit de nepasatoare;
- toti mancaii de sandwich-uri puturoase cu sos si multe firimituri ce ajung instantaneu pe linoleumul CFR;
- toate babele ce nu-si misca trupurile neimbalsamate de pe locul stabilit de comunista agentie;
- toti capsunarii aducatori de cash-flow cu vechea Timisoreana metalica ce insoteste sandwich-ul puturos de mai devreme;
- toti cititorii de Libertatea sunt aici. Au luat tot tirajul. Noroc ca a mai ramas "Dilema Veche" prin chioscurile Garii de Nord, poate pentru calatorii ce vor pleca la Craiova.
- minoritarii care se pare ca intentioneaza sa absenteze de la ingropaciunea monarhului lor:
- toti greierii din calcaiele purtatoare de slapi cocotate pe plusul scaunelor atat de rau incercate;
- toti sunt aici si nu coboara nimeni pe la Mizil, Buzau ori Valea Calugareasca. Toata lumea buna merge la Iasi.

vineri, 23 noiembrie 2012

Coincidence

I'm reading Emir Kusturica's memories about the beginning of the war in Bosnia.

Keywords like "Alija Izetbegovic", "Krajina", "Drina" make me remember breaking news related to the war.

"Sandzak" remembers me the feeling from the last summer when I was looking at the same hill, placed at the border between Serbia and Montenegro at two buildings, one orthodox church and one muslim mosque and also, remembers me some Youtube clips regarding the first preparations of the Bosnian army...
...and as a simply coincidence, my music player randomly selects....Jasar Ahmedovski - Na vrelu bosnu.

luni, 24 septembrie 2012

Am fost la Guca!

Iata ca anul acesta nu mai este nevoie sa dau refresh la Youtube pentru a vedea filmari de la Guča. Am reusit sa ajung la Guča si pentru doua zile am trait sarbeste alaturi de sutele de mii de turisti.


Micuta localitate, Guča, ce numara aproximativ 3000 de locuitori si pe care o puteti gasi pe harta, pe langa orasul Čačak, gazduieste unul dintre cele mai importante festivaluri sarbesti, un festival dedicat fanfarelor si muzicii traditionale. De 52 de ani, aici sunt acordate anual premiile pentru cea mai buna fanfara si pentru cel mai bun trompetist.

From Guca

Daca pentru instrumentistii care concureaza pentru diverse titluri, incercand sa se evidentieze pe piata muzicala de profil si sa fie recunoscuti ca si "maestrii ai trompetei de la Guča", conteaza foarte mult competitia muzicala, pentru public altul este magnetul care ii atrage aici.

Sutele de mii oameni care ajung la Guča sunt chemati de atmosfera balcanica de pe stadion si de pe strazile micii localitati, de muzica deosebita, plina de personalitate, de acele cateva zile de libertate in care poti simti ce inseama sa fii sarb.

From Guca

Chiar daca se doarme in masini sau in corturi pe un camp, alaturi de multe alte personaje colorate, chiar daca wc-ul din padure nu este cel mai confortabil, iar carnea de porc abundenta in specialitatile culinare sarbesti nu pica intotdeauna bine, experienta este UNICA.

From Guca

From Guca

Poate nu o sa mai am niciodata ocazia sa ascult muzica nebuna a fanfarelor sarbesti, melodiile pasionante ale lui Miroslav Ilic si nici hit-urile controversatei Ceca Raznatovic alaturi de sute de mii de oameni care canta oricare din melodiile celor amintiti mai sus. Nu stiu unde atmosfera de la un concert este atat de asemanatoare cu nebunia de la un derby exploziv dintre Partizan - Steaua Rosie.



Dar nu este doar atat. Poate ca la meciurile de fotbal dintre cele doua echipe belgradene nu esti acoperit oriunde ai fi de drapelul Serbiei, nu intalnesti simboluri sarbesti la fiecare pas si ... nici nu cred ca o sa te ia cineva de gat sa bei cu el o gura de rakija.

From Guca

Unde in lumea asta ai ocazia sa iti bei cafeaua in ritm asurzitor de fanfara? La Guča!


duminică, 15 iulie 2012

"Respect doamnelor!"

Sa respectati voi "doamna" care sparge seminte in intercity, care isi cauta cu limba resturile dintre masele, care devoreaza un "Click pentru femei" si care se sterge la gura cu maneca dupa ce a galgait o sticla de apa. Acum, putin ma intereseaza ca la prima vedere pare o profesoara respectabila de istorie...

duminică, 11 martie 2012

Amintiri despre pasiuni...

Prin primavara lui 2010, incercam sa imi aduc aminte de cateva vechi pasiuni si incercam sa gasesc motive pentru care renuntasem la cateva dintre ele.

Aminteam atunci fotbalul si incercam sa argumentez cu clipul in care Adrian Ilie inscria impotriva Columbiei.

Aminteam de Formula 1 si ma gandeam la acea cursa de la Jerez, din 1997.

Uitam...

- trenurile care ajungeau in Gara de Sud a Ploiestiului;



- tramvaiele si autobuzele anilor '90 care se tarau cu greu prin oras si lasau in urma miros ars de combustibil;




Cu timpul, am uitat de multe alte lucruri cu care am crescut. Poate peste 2 ani, o sa revin cu un nou post si o sa mai adaug cateva. Cu timpul, poate mi le aduc aminte pe toate.

joi, 1 decembrie 2011

Ziua nationala cu fasole si ciolan

Obisnuiesc ca in ziua de 1 decembrie sa scriu un mic articol dedicat Zilei Nationale a Romaniei. Daca in 2009 a fost prima Zi Nationala sarbatorita in afara granitelor si asistam de la cateva mii de km la o anomalie in scara valorilor romanesti, daca in 2010 am privit parada militara cum trecea pe sub Arcul de Triumf pe un ger napraznic si totusi, eram dezamagit de modul facil in care ne sarbatorim Ziua Nationala, in anul 2011 s-a schimbat ceva?

Nu am participat la parada militara, insa mi-am rupt o ora in aceasta dimineata pentru a o urmari la postul national. Nu am reusit sa ma uit la talk show-uri in care "NIMENI" vorbeste despre "NIMIC", nici sa ma uit la spectacole grotesti in care fasolea cu ciolan a ajuns traditie romaneasca. Prea putin, am avut ocazia sa ascult opinii pertinente legate de semnificatia acestei zile. Ba chiar am auzit ca ar trebui sa avem o alta Zi Nationala pe motivul ca ar fi prea frig de 1 decembrie, ba chiar sa schimbam imnul national.

Vreau sa ma intorc la Tebea...

marți, 20 septembrie 2011

"Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Chiar daca a trecut mai putin de un an de la ultima mea vizita in Serbia, nu am putut sa stau locului si am mai calcat pe la sfarsitul lunii iulie printr-una dintre vamile dintre Romania si Serbia.

Pentru ca vreau ca articolul sa scoata in evidenta doar aventura sarbeasca, o sa ma rezum la descrierea situatiei din vama la o simpla enumerare: vodka si tigari ieftine, balamuc, mica intelegere, spaga, nesimtire.
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Pe masura ce te indepartezi de granita si masinile cu numar "european" incep sa dispara, gospodariile devin din ce in ce mai ingrijite si lumea "pasiva" din fata portilor incepe usor sa dispara. In schimb, poti observa cateva figuri intrebatoare, care nu inteleg scopul vizitei strainilor la ei in sat. Dupa o ora si jumatate in care stai "ascuns" in scaunul masinii si te gandesti poate putin temator ce s-ar intampla in momentul in care, coborit din masina o sa fi intrebat de un satean "Шта ти радиш овде?",o sa ramai surpins ca intr-un bar aflat la aproape 50 de km de granita sa auzi glasul Anicai Gantu interpretand o melodie vlaha.

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Pornesti din nou la drum cu zambetul pe buze bucurandu-te de acel strop de "romanism" si de acel "Buna ziua!" spus de o doamna la iesirea din bar. Drumul este unul ingust, cu gropi frecvente iar din marginea drumului rasar vile sau case impunatoare. Pe alocuri, poti observa influente nemtesti datorate migrarii din ultimii 20 de ani ai locuitorilor in tari din Vestul Europei pentru un loc de munca mai bine platit. Totul devine mai interesant si mai dinamic, dupa ce treci de Kladovo. Grabovica, Slatina sau Urovica sunt sate pe care merita sa le iei la pas doar pentru a te uita la arhitectura caselor, unele de bun gust, altele cu cativa "lei sculptati" prin ograda, sau chiar cu un mic turn Eiffel. Nu vezi cele mai noi masini din showroom-uri, insa poti observa foarte multe masini nemtesti din anii '90, dar si micutele Zastava sau Yugo. In acelasi timp, utilajele agricole sunt mai prezente in gospodariile sarbilor decat in ale romanilor.

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Despe vlahi, nu stiam foarte multe lucruri, insa eram convins ca aceasta zona ascunde mult mai multe lucruri interesante in afara de problemele preotului Bojan de la Malajnica si de cateva discursuri nationaliste aleatorii venite de la Bucuresti.

Am reusit sa stau pentru cateva zile in Jabukovac, un sat situat in apropierea Negotinului. Este un sat locuit de multi vlahi care lucreza in Slovenia sau Austria. De-a lungul verii, gasesti aici o comunitate aflata in permanenta sarbatoare. Fie ca vorbim de o sarbatoare a tineri generatii, fie ca vorbim de un campionat regional de fotbal pentru pusti, sau de nunta ori botez, cei intorsi pentru cateva saptamani in Jabukovac nu rateaza nici un moment pentru a se bucura de prezenta in satul natal si de reintalnirea cu vechii prieteni.

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Poate vi s-ar parea ciudat ca intr-un grup de 4 tineri sa auzi 4 limbi diferite si sa existe in acelasi timp o comunicare cursiva. Imaginati-va ca puneti o intrebare in romana, primesti un raspuns in engleza, o completare pe sarbeste si o aprobare nemteasca. M-am gandit care ar fi secretul acestei "intelegeri" si n-am vrut sa ma gandesc mai departe de delicioasa pljeskavica, de un soi de Pelinkovac sau de "vlaska muzika". Jabukovac este satul unde poti auzi din casele oamenilor Radio Romania Actualitati, unde poti fi invitat pe sarbeste sa iei parte la hora si de unde poti evada catre romanescul "salas". Ai putea spune gazdei tale ca e roman ca si tine. Cam care ar fi raspunsul? "Eu sunt sarb, iar parintii mei vlahi. Noi nu suntem romani!"

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Salariul mediu in zona Negotinului este de aproximativ 150-200 de Euro si inca, romanii vin sa munceasca la casele sarbilor. Nu am fost foarte mandru, cand plimbandu-ma prin centrul localitatii mi s-a spus, aratandu-mi un grup de oameni: "Ei sunt tigani din Romania care lucreaza cu ziua pentru sarbi". Am reusit sa trec peste moment, atunci cand pe terenul de sport o multime de localnici formau o hora, iar lautarii cantau "Busuioc, mai busuioc, tu esti floare cu noroc". Hora romaneasca, versuri romanesti, insa dedicatiile se fac in sarbeste.

Negotin este urmatoarea destinatie. Negotinul este cunoscut in Romania unul dintre orasele sarbesti cu cea mai mare populatie romaneasca, insa se pare ca sarbii sunt de alta parere, mentionand cu romanii sau vlahii reprezinta doar cateva sute. Trec peste inexactitatea acestei informatii si ajung din nou la muzica si traditii. Nu am stat foarte mult, insa am reusit sa petrec o seara intr-un club unde o fanfara sarbeasca a intretinut atmosfera pentru cateva ore. O sa treaca ceva timp pana o sa uit cand pentru prima data am auzit cantand langa mine "Vidovdan". Am gustat si din "burek"-ul sarbesc si am privit si o ceata de nuntasi care nu au plecat de la Primarie fara a incinge o hora pe aceeasi "vlaska muzika".

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Aventura in Valea Timocului se termina aici, nu insa si calatoria mea in Serbia. Inainte de a incepe sa trec la scurta aventura belgradeana, vreau sa mai mentionez cate ceva despre aceasta zona. Ne intrebam pe un ton dramatic la Bucuresti ce se intampla cu romanii de pe Valea Timocului. Ne-am trezit dupa zeci de ani de ignorare din partea autoritatilor sa le intindem o mana de ajutori "fratilor " de la sud de Dunare. Sunt convins ca nici 10% dintre romani nu au auzit de romanii sau vlahii din Valea Timocului. Au fost uitati cu voie sau fara voie si nimeni nu se intreaba acum daca ei mai vor sa fie romani. Autoritatile romane trebuie sa deschida un dialog cu cele sarbesti pentru cei care se declara romani si isi doresc sa beneficieze de drepturi ca ale tuturor minoritatilor din Serbia. Pana acum, nici Presedentia, nici Guvernul si nici Patriarhia din Romania nu au fost in stare sa puna punctul pe "i". Sa fim mandri ca in alta tara se mai pastreaza traditii romanesti si se mai aud din cand in cand cuvinte romanesti.

Las in urma Negotinul cu un autocar a carui destinatie este Belgradul. Am decis sa vizitez capitala sarba pentru a patra oara din doua motive. In primul rand, nu prea aveam cum sa ajung din zona Negotinului in Romania, neexistand dupa informatiile mele, nici un mijloc de transport care sa faca legatura intre cele doua tari prin vama de la Drobeta Turnu Severin. Al doilea motiv a fost acela ca nu am avut ocazia pana acum sa descopar Belgradul de unul singur. Am vrut sa ma plimb pe strazile "Orasului alb", fara sa apelez la ajutorul vreunui "ghid" turistic ori a unui localnic. Revin la drumul de aproape 6 ore dintre Negotin si Belgrad. M-am nimerit singur intr-o multime de sarbi care vanau locurile de pe scaun si am fost nevoit pentru prima data sa spun "Не разумем српски." A fost o calatorie prin Majdanpek, Kučevo, Požarevac la geamul autocarului de care vorbeam mai devreme. De multe ori am avut impresia ca ma plimb prin Ardealul nostru fara sa vad multe lucruri care sa-mi atraga atentia. Nici macar autostrada dintre "nemtescul" Passarovitz si capitala Belgrad nu m-a dus cu mult mai departe fata de o mult mai cunoscuta "magistrala" Bucuresti-Pitesti.

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Ajuns in capitala sarbilor cu putin inainte de lasatul noptii, am inceput sa caut un hotel. Fara a cerceta inainte un ghid al orasului, am luat strazile ce duc de la Gara spre centru cu gandul ca Hotelul Moskva imi va iesi in cale. Stiam unde este hotelul, dar oare am eu ce cauta la Moskva? Parca as mai avea putin timp sa caut si altceva. Vad un indicator pe care scrie "Slavija Hotel", imi vin in minte cateva reportaje ale lui Mile Carpenisan cand mentiona celebru hotel si decid ca aici imi voi petrece noaptea. Incep sa grabesc parcul pe Kralja Milana, trec pe langa Park Hotel si dupa 10 minute vad un colos mare, comunist care parea sa fie Slavija Hotel. Am inteles ca hotelul pe langa care tocmai trecusem trebuia sa fie mult mai bun decat ce-mi aparuse in fata. N-am putut sa las ziua sa treaca fara sa degust Karađorđeva šnicla si o mica Šopska salata. Bineinteles ca si o plimbare pe Knez Mihajlova era obligatorie. Am reusit sa adorm cu modestul televizor lasat aprins pe programul DM Sat unde rulau videoclipuri in memoria lui Luis, un interpret apreciat in Serbia ce murise in acea zi, intr-un accident de masina.

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

A doua zi a fost pentru plimbari cu ghiozdanul in spate prin strazile Belgradului in mod aleatoriu. Bineinteles ca am ajuns tot la Kalemegdan, am vazut din nou Knez MIhajlova si cladirile bombardate ramase in apropierea garii. Si la fel ca in 2009, am mancat o pljekavica in gara inainte de a ma urca in R361. Nu am putut sa parasesc Serbia fara a cumpara un CD asa cum fac la fiecare vizita. De data asta, pot sa ma delectez acasa cu muzica castigatorului trofeului de la Guca din 2010, Dejan Petrovic.

Spuneam de R361? Ce spuneam la inceputul articolului? Nu vreau sa vorbesc mult despre ce se intampla in vama si nici despre celebrul tren care face legatura intre doua capitale europene. Vodka si tigari ieftine, balamuc, mica intelegere, spaga, nesimtire.

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

joi, 16 iunie 2011

Nu cred in regionalizare!

Asistam de cateva zile la un spectacol de prost gust in care sunt invocate probleme nationaliste, probleme legate de descentralizare, de baroni locali, etc.

Politicienilor de azi le este greu sa se gandeasca la un pol de dezvoltare. Ei au adunat o mana de judete, le-au trantit intr-o regiune, au ales o capitala si au spus ca de acolo se va conduce regiunea. Indiferent ca vorbim de putere, de opozitie, de ultrantionalistii maghiari, solutia gasita a fost aceasta. Ca variantele difera ca si componenta, ca mod de administrare ulterioara, propunerile sunt facute in repezeala, de dragul de a fi facute si nu pot aduce o dezvoltare regionala sanatoasa.

Sa luam ca exemplul regiunea care cuprinde judetele Arges si Prahova. Nu vi se pare de-a dreptul amuzant ca un cetatean din Pitesti sa strabata peste 150 de km sa vina in Ploiesti sa-si rezolve anumite probleme. Ambele orase sunt puternice, insa nu sunt unite de niciun drum national. Cum te poti gandi la asa ceva?

De ce nu a venit nimeni cu o solutie ca zona influentata de Pitesti sau de Ploiesti sa formeze doua judete mari, puternice si distincte. Chiar trebuie sa tinem cont de limitele actuale ale judetelor trasate acum zeci de ani?

Aceeasi situatie o avem si in cazul Timisoarei si Aradului, in cazul Bacaului si Iasiului samd.

Nevoia de schimbare exista in domeniul administrarii locale si regionale. Nu suntem in stare sa aducem o schimbare utila societatii din prea multa comoditate, din incompetenta si doar de dragul de a aparea din nou pe prima pagina a ziarelor.

luni, 30 mai 2011

Mesaj "clar" pentru sarbi

Din intamplare, in lista mea de personalitati pe care le urmaresc pe Twitter se afla si Anders Fogh Rasmussen, Secretar General al NATO.

De pe contul domnului Rasmussen a aparut un mesaj care se vrea un sfat pentru binele sarbilor: Clear message to Serbian people: your future lies within a positive and fruitful cooperation with the #EU and #NATO.

Viitorul Serbiei depinde doar de cooperarea cu UE si NATO? Exista o singura varianta pentru bunastarea populatiei? Oare un astfel de mesaj a fost adresat si Romaniei?

Nu vreau sa fiu carcotas si sa incep sa desfiintez aceste institutii mamut ale lumii. Nu vreau sa fiu nici ipocrit si sa nu recunosc avantajele pe care aceasta cooperare ne-a adus-o. Insa, Vestul trebuie sa promoveze democratia, dreptul de a alege. Sensul mesajului nu ma duce cu gandul la aceste principii. Si nu cred nici in prietenia cu forta. (I can assure that today #NATO is a friend of the Serbian people. You shouldn't suffer from mistakes made in the past, urmatorul tweet al domnului Rasmussen).

Si acum ma intreb. Va ajung globalizarea si in "kafanele" sarbesti?

vineri, 27 mai 2011

"Vanatoarea" s-a terminat

Pentru sarbul de rand pretul inceperii unor negocieri de aderare la Uniunea Europeana este prea mare. Modul in care a fost arestat Ratko Mladic reprezinta pentru sarbi daramarea unui mit. In mintea sarbului patriot, sarbului care nu da doi bani pe aliantele mondiale si care chiar le condamna pentru tot raul ce s-a abatut asupra Serbiei in anii '90, acest moment este unul de rascoala. Si-au vandut un erou, pe generalul Mladic pentru nimic. Presedintele Tadic este vinovatul lor.

Tadic a luat o decizie mai grea decat orice decizie de scoatere a unei tari din criza economica. Este constient ca va pierde si pierde intr-un moment in care radicalii devin din ce in ce mai puternici. Evenimentul va fi foarte bine gestionat de Nikolic, care poate cu usurinta sa profite de nationalismul multor sarbi care vor uita de reforme economice, de imbunatatirea nivelului de trai si de noua politica externa sarbeasca.

Marii "criminali" sarbi ai razboiului iugoslav sunt in boxa acuzatilor la Haga. Insa, pe ceilalti criminali din Bosnia, Croatia sau Kosovo nu-i aduce nimeni? Pe ei ii pot gasi fara a-i da in urmarire internationala. Ii pot gasi alaturi de familiile lor, in functii inalte profitand de popularitatea foarte mare castigata in urma unui razboi nedrept.

...pentru multi sarbi, eroii sunt acestia:

miercuri, 18 mai 2011

Universitati de top

Am mai postat de-a lungul timpului diverse topuri ale universitatilor internationale sau romanesti. Nu sunt un fan al topurilor si nici nu cred in exactitatea lor, insa ne putem da seama cu usurinta unde exista invatamant performant, unde se pune accent pe cercetare si nu doar pe atragere de fonduri pentru diverse proiecte plagiate,unde exista o corelatie intre industrie si oferta educationala.

Am dat de site-ul http://www.topuniversities.com/ care mi-a placut prin clasificarea facuta pe disciplina. Cred ca este binevenita pentru cei care isi doresc sa studieze chimia, de exemplu, sa-si aleaga facultatea care pune accent si are performante notabile in acest domeniu.

Hai sa vedem cum stam cu universitatile care au specializari in domeniul tehnologiei informatiei!

Computer Science & Information Systems Rankings 2011

1 Massachusetts Institute of Technology (MIT) United States
2 Stanford University United States
3 University of Cambridge United Kingdom
4 University of California, Berkeley (UCB) United States
5 Harvard University United States
6 University of Oxford United Kingdom
7 California Institute of Technology (Caltech) United States
8 University of California, Los Angeles (UCLA) United States
9 Carnegie Mellon University United States

(top 200)
O surpriza ca in primele zece se afla opt universitati americane si doua britanice? In top 100 gasim si o universitate poloneza, iar in primele 200 putem gasi Universitatea Aristotel din Thessaloniki sau Universitatea Tehnica Nationala din Atena. Banuiesc ca auzim in fiecare zi de IT-istii romani apreciati in lume. Ei bine, universitatile nu sunt la fel de apreciate.

Pe site mai puteti gasi topul universitatilor cu specializari in inginerie chimica, inginerie civila, inginerie electrica sau mecanica si aeronautica.

Nu cautati Romania...

duminică, 8 mai 2011

Clisura Dunarii, un paradis neglijat

Clisura Dunarii este una dintre zonele dragi mie unde m-as intoarce oricand si nu m-as satura sa privesc acel peisaj superb in care Dunarea si-a croit drum printre Carpati. Bineinteles ca nu am putut refuza nici acum invitatia unor prieteni de a petrece cateva zile pe Clisura.

Doar drumul obositor si plictisitor dintre Bucuresti si Drobeta Turnu Severin si poate infrastructura zonei au umbrit zilele de relaxare. Chiar am plecat de acolo cu putina tristete referitoare la cum avem grija de bogatiile noastre. De ce noi avem un drum vesnic in lucru si peste mal la vecinii nostri care nu sunt inca in Europa putem vedea tunele si viaducte? De ce satele din zona nu pot profita de valoarea zonei si nu se pot dezvolta? De ce zona nu este popularizata si nu intra in circuitele turistice?
Spectacolul naturii din Clisura Dunarii si diversitatea etnica nu sunt suficiente.

Termin cu pesimismul si va invit sa vedeti un colaj de imagini din zona Dubovei, Cazanelor Mari si Mici, cat si mai aproape de Svinita.

luni, 7 februarie 2011

Enigma revenirii economiei romanesti

De ce economia isi revine in acelasi timp cu oficializarea noii aliante politice dintre PSD, PNL si PDL?

Am inceput sa nu mai cred in coincidentele din politica romaneasca, iar actiunile politice venite din oricare tabara mi se par lipsite de substanta, viziune si de sustenabilitate. Nu cred ca economia romaneasca da semne sa se imbunatateasca si cred cu tarie ca a stagnat, stagneaza si va stagna datorita ineficientei clasei politice si datorita inertiei companiilor straine prezente pe piata.

Sunt sigur ca nu ne aflam pe un drum bun si sunt la fel de sigur ca nici noile miscari politice nu vor aduce progresul Romaniei.

Ne vom misca asemeni unei oi schioape alaturi de alte tari in marea turma europeana.

duminică, 6 februarie 2011

Tablou de Basarab pe partea dreapta

Este duminica seara si scartaitul metroului se aude deranjant in statia Basarab. Reprezinta motorul greoi a unei inghesuieli de dinaintea liniei albe de protectie.

Cand usile moderne se deschid mirosind inca a civilizatie, coatele ascutite incep sa fie folosite iar papornitele si rucsacele indesate cu snitele sau ceapa devin involuntar arme secundare. Scaunele libere sunt vanate de babe, mosi, studenti, elevi, muncitori gata sa se arunce peste oamenii pasnici pentru a-si insusi pentru cateva minute scaunul albastru.

Aerul devine imbacsit si incepi deja sa simti cum mai miroase un Carpati traditional. Gesturile gretoase sunt la ele acasa, iar papornitele sunt ingramadite sub scaune exact cum fusesera puse si in rata ce a ajuns la o anumita gara ABC, cat si in respectivul P XXX care a plecat din gara ABC.

Caciulile si sepcile "de firma" trantite in cap fac parte alaturi de basmalele "pioase" si ornate cu motive luate de pe o carpeta dintr-un peisaj dezolant condimentat cu palavrageli infantile despre experienta weekend-ului traita in satul de langa orasul ABC.

Incep sa revin la normal odata cu tacanitul trollerului unei fete care schimba linia.